România are cel mai mare cost al datoriei publice din Uniunea Europeană, situat la 5,2%. Această situație are implicații financiare, mai ales în contextul în care peste jumătate din datoria publică a țării, adică 53%, este denominată în valută străină. Această expunere ridicată la riscurile valutare devine și mai problematică pe fondul deprecierii leului, care face rambursările mai costisitoare pentru statul român.

Eurostat a publicat aceste date luni, arătând că niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu suportă un cost mai mare al datoriei publice decât România. În comparație, Polonia are un cost al datoriei de 4,5%, iar Germania și Franța au costuri mai mici, de 1,8% și respectiv 1,9%. Irlanda se situează la cel mai jos nivel, cu un cost de doar 1,4%.

Creșterea costului datoriei României cu 0,3 puncte procentuale față de anul 2024 afirmă povara financiară. În plus, raportul datorie/PIB al României a crescut cu 4,5 puncte procentuale în 2025, o tendință observată și în alte 18 state membre UE. Totuși, doar opt state au reușit să reducă acest raport în același an.

În timp ce 12 din cele 27 de state membre au depășit pragul de 60% al datoriei raportate la PIB, cinci țări, inclusiv Grecia și Italia, au depășit chiar și pragul de 100%. Grecia, deși are cel mai mare raport datorie/PIB de 146,1%, a reușit să-l reducă cu 8 puncte procentuale, cea mai mare scădere înregistrată.

Angajații DGASPC Cluj anunță grevă japoneză din cauza nemulțumirilor salariale

Directivă europeană impune noi reguli salariale în România

Bulgaria, cu 75% din datoria sa în valută străină, este considerată cea mai vulnerabilă, având și o creștere a raportului datorie/PIB de 6 puncte procentuale. În schimb, Estonia are cel mai scăzut raport datorie/PIB, de doar 24,1%.

Această situație pune presiune asupra guvernului român, care trebuie să gestioneze nu doar costurile ridicate, ci și riscurile asociate cu fluctuațiile valutare. Deprecierea leului devine un factor determinant al costurilor suplimentare pe care statul trebuie să le acopere pentru a-și onora obligațiile financiare externe.

Dacă ne uităm la alte țări din regiune, Ungaria și Polonia au și ele o parte a datoriei în valută străină, de 32% și respectiv 26%, dar costurile lor sunt mai reduse comparativ cu România. Aceasta indică o gestionare mai eficientă a riscurilor valutare sau condiții economice interne mai favorabile.

În contextul acestor date, autoritățile române sunt chemate să adopte măsuri urgente pentru a limita impactul negativ al acestor costuri asupra bugetului național. O posibilă soluție ar putea fi reducerea dependenței de datoria în valută străină prin diversificarea surselor de finanțare și întărirea monedei naționale.

Următorul pas critic pentru România va fi analiza acestor cifre în cadrul unei audieri la nivel național, unde se vor discuta strategiile de reducere a costurilor și de gestionare a riscurilor valutare. Aceste decizii vor fi necesare pentru stabilitatea economică a țării.