În mai 2026, un cumpărător care caută un apartament cu una până la trei camere în București plătește, în medie, 2.535 de euro pe metru pătrat pentru o locuință veche — cu 520 de euro mai mult decât pentru una nouă, cotată la 2.015 euro pe metru pătrat. Diferența procentuală: 26% în favoarea vechiului. Datele provin din anunțurile publicate pe Storia, cea mai vizitată platformă imobiliară din România.

Cifra în sine nu e doar o statistică de piață. E o inversare a logicii pe care majoritatea cumpărătorilor o iau de-a gata: că o construcție nouă, cu instalații moderne, eficiență energetică și finisaje la standarde actuale, ar trebui să coste mai mult decât un bloc din anii '70 cu țevi îmbătrânite și ferestre schimbate pe rând de fiecare proprietar în parte.

În Oradea, această logică funcționează exact cum ar trebui. Apartamentele noi depășesc prețul celor vechi cu 183 de euro pe metru pătrat, ceea ce reprezintă o diferență de -9% în defavoarea vechiului stoc. Cu alte cuvinte, piața orădeană prețuiește construcția nouă conform așteptărilor convenționale. La fel și Timișoara, unde noile apartamente cer cu 105 euro pe metru pătrat mai mult decât cele vechi.

Prețurile aurului și argintului scad pe fondul tensiunilor geopolitice

Elicopter Apache american doborât pe fondul tensiunilor crescânde în Strâmtoarea Hormuz

Iașiul ocupă o poziție intermediară: apartamentele vechi costă 2.034 de euro pe metru pătrat, față de 1.885 de euro pentru cele noi — o diferență de 149 de euro, mai mică decât în București, dar în același sens.

Ce explică anomalia bucureșteană? Datele disponibile nu răspund la această întrebare. O ipoteză rezonabilă vizează localizarea: stocul vechi din București e concentrat în zone centrale sau semicentrale cu acces la transport, școli și servicii — avantaje pe care noile dezvoltări, adesea situate la periferie, nu le pot replica indiferent de calitatea construcției. O altă variabilă posibilă e dimensiunea: apartamentele vechi tind să aibă suprafețe mai mari decât unitățile din proiectele recente, optimizate pentru randament pe metru pătrat. (Prețul mediu pe metru pătrat poate ascunde, uneori, tocmai această diferență de suprafață.)

Însă toate acestea rămân, deocamdată, în registrul speculativ. Ceea ce Storia măsoară sunt prețurile cerute în anunțuri, nu prețurile tranzacționate — o distincție care contează mai ales pe o piață unde negocierea rămâne parte din proces.

Diferențele regionale sunt, în orice caz, reale și. Un cumpărător din Oradea și unul din București operează pe piețe cu dinamici opuse, chiar dacă ambii caută același lucru: un apartament cu două camere la un preț rezonabil.