Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a semnat sâmbătă amendamentul constituțional care îl înlătură din funcție, după luni de presiuni publice exercitate de premierul Péter Magyar. Modificarea Constituției, adoptată luni de Parlament, reduce drastic opțiunile legale ale lui Sulyok de a rămâne la conducerea statului.

Amendamentul reintroduce limita de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale, ceea ce va duce la înlocuirea a patru magistrați, inclusiv a președintelui instanței, Péter Polt. Sulyok ar fi putut sesiza Curtea Constituțională, însă această cale nu mai era viabilă după ce, în 2013, Viktor Orbán a limitat prerogativele Curții la verificarea strictă a procedurii, nu și a fondului modificărilor constituționale.

„Îmi îndeplinesc obligația prevăzută de Legea de bază, după ce am cântărit cu atenție opțiunile legale și propria conștiință", a scris Sulyok pe rețelele sociale. El a adăugat că decizia „este o dovadă durabilă că valorile de bază ale unei societăți libere, statul de drept, democrația și principiul separației puterilor, au fost călcate în picioare în favoarea puterii politice".

Premierul Péter Magyar a susținut în mod repetat că demisia lui Sulyok era necesară pentru a elimina ultimele obstacole în calea reformelor promise. „Odată cu semnătura lui Tamás Sulyok, ultima piedică în calea deciziilor noastre comune a fost înlăturată", a declarat Magyar după anunțul președintelui. El a precizat că „restabilim ceva ce regimul Orbán a încercat ani de zile să ia poporului maghiar: certitudinea că puterea poate fi limitată".

Tensiunile dintre Sulyok și Magyar au crescut constant în ultimele luni, pe fondul campaniei premierului de a elimina influența rețelelor asociate cu Viktor Orbán din instituțiile statului. Deși Sulyok nu a fost membru al partidului Fidesz, el a fost perceput ca simbol al continuității sistemului construit de Orbán, fiind numit în funcție la propunerea acestuia.

Fostul premier Viktor Orbán a reacționat la decizia de demitere, postând pe rețelele sociale: „Dacă acest lucru i se poate întâmpla președintelui republicii, atunci mâine nimeni nu va mai fi în siguranță. Dumnezeu să protejeze Ungaria!". Orbán a părăsit țara la începutul săptămânii, alegând să urmărească finala Cupei Mondiale în Statele Unite.

Márta Pardavi, copreședinte al Hungarian Helsinki Committee, a declarat pentru POLITICO că „ceea ce are nevoie Ungaria acum este ca oameni cu integritate și angajament democratic să conducă țara înapoi spre democrație și stat de drept. Președintele Sulyok nu a îndeplinit aceste criterii".

Sulyok urmează să părăsească oficial funcția luni, când președinția va fi preluată temporar de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer. Vineri, deputații partidului Tisza au depus o rezoluție pentru înlocuirea lui Forsthoffer din funcția de președinte al legislativului, înaintea sesiunii extraordinare de luni.

Decizia lui Sulyok de a semna propria demitere reflectă presiunea exercitată de noua majoritate parlamentară, dar și limitele impuse de sistemul juridic modificat sub Orbán. Reforma constituțională din 2013 a restrâns drastic atribuțiile Curții Constituționale, lăsându-i doar rolul de a verifica respectarea procedurii, nu și substanța amendamentelor. Astfel, Sulyok nu a avut instrumente legale reale pentru a bloca propria demitere, chiar dacă a susținut că modificarea îl vizează direct și este neconstituțională.

Campania pentru demiterea lui Sulyok a devenit un test politic major pentru Péter Magyar, care și-a construit imaginea pe promisiunea de a „întoarce pagina" după perioada Orbán și de a restaura mecanismele de control democratic. Deși Sulyok nu a avut un profil public ridicat, el a ajuns să simbolizeze rezistența structurilor vechi la schimbare.

Implicarea directă a premierului în campania de demitere a președintelui a fost văzută de analiști ca o încercare de a demonstra controlul asupra tuturor pârghiilor puterii, dar și de a răspunde așteptărilor publicului care a susținut schimbarea. Pentru Péter Magyar, înlăturarea lui Sulyok marchează un pas necesar în consolidarea noii majorități și în implementarea reformelor promise.

Fără trădători în partid: PNL cere demisia a cinci lideri, amenințând cu excluderea după decizia Congresului extraordinar

Europa sub asaltul războiului din umbră: cum răspunde continentul la agresiunea sistemică a Rusiei

Reinstaurarea limitei de vârstă pentru judecătorii Curții Constituționale va duce la plecarea a patru magistrați, printre care și Péter Polt, președintele instanței. Măsura a fost interpretată ca o încercare de a accelera reînnoirea structurii judiciare, dar și ca o modalitate de a elimina influențele asociate cu vechiul regim.

Reacțiile din societatea civilă reflectă atât speranța în relansarea democrației, cât și îngrijorarea față de precedentul creat. Márta Pardavi a arătat că integritatea și angajamentul democratic sunt necesare pentru viitorul Ungariei, sugerând că perioada următoare va fi decisivă pentru revenirea la statul de drept.

În paralel cu evenimentele din Ungaria, președintele României a reacționat la sugestiile privind o eventuală demitere din funcție, apărute după acuzații de „trădare a alegătorilor". Șeful statului a calificat o astfel de măsură drept „neserioasă", refuzând să ia în considerare varianta retragerii din funcție.

Spre deosebire de situația din Ungaria, unde schimbarea a fost impusă printr-o modificare constituțională susținută de noua majoritate, în România președintele a respins orice presiune venită pe fondul nemulțumirii electoratului. Nu există în prezent o inițiativă legislativă sau constituțională similară celei din Ungaria care să vizeze demiterea președintelui român.

Diferențele de abordare reflectă contextul politic distinct din cele două țări. În Ungaria, schimbarea a venit pe fondul unei campanii susținute de premier și a unei majorități parlamentare hotărâte să elimine orice obstacol în calea reformelor. În România, președintele a preferat să minimalizeze discuțiile privind o eventuală demitere, considerându-le lipsite de seriozitate.

Pentru Ungaria, semnarea amendamentului de către Sulyok deschide drumul pentru numirea unui nou președinte și pentru accelerarea reformelor judiciare. În același timp, plecarea simultană a mai multor judecători ai Curții Constituționale ridică întrebări privind viitorul independenței justiției, deși premierul Magyar susține că măsurile sunt menite să restabilească controlul democratic.

Sulyok a avertizat în mesajul său că, odată cu această decizie, „președintele nu va mai funcționa ca un control sau echilibru de orice fel". El a susținut că statul de drept a încetat să mai funcționeze în Ungaria, după ce puterea politică a prevalat asupra principiilor constituționale.

Pentru fostul premier Orbán, demiterea lui Sulyok reprezintă un semnal de alarmă privind siguranța funcțiilor publice în fața schimbărilor politice bruște. Postarea sa pe rețelele sociale a vizat atât susținătorii săi, cât și noua conducere, avertizând asupra riscului ca nicio funcție să nu mai fie protejată de majoritățile parlamentare.

În zilele următoare, Parlamentul ungar urmează să desemneze un nou președinte, după ce Forsthoffer va prelua interimatul. Rezoluția depusă de Tisza pentru înlocuirea acesteia ar putea schimba rapid echilibrul politic în vârful legislativului.

Deși Sulyok a fost perceput ca un președinte discret, numirea și demiterea sa rapidă reflectă volatilitatea scenei politice maghiare după plecarea lui Orbán. Pentru Péter Magyar, reușita înlăturării lui Sulyok validează promisiunea de a „limita puterea" și de a oferi garanții suplimentare privind controlul democratic.

În România, reacția președintelui la sugestia de demitere contrastează cu evoluțiile din Ungaria, ilustrând o diferență de stil și de context politic. Fără o presiune parlamentară similară, președintele român a respins public orice variantă de retragere, considerând-o lipsită de temei.

Tamás Sulyok va părăsi funcția luni, la cinci zile după semnarea amendamentului, conform termenelor legale. În același timp, modificările aduse Curții Constituționale vor intra în vigoare, marcând începutul unei noi etape pentru sistemul politic și judiciar maghiar.