Banca Națională a României a menținut miercuri rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, deși inflația a accelerat la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Creșterea prețurilor la gaze naturale, carburanți și tarife reglementate a determinat intensificarea presiunilor inflaționiste în trimestrul al doilea din 2026, potrivit comunicatului Consiliului de Administrație al BNR.

Rata facilității de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar rata facilității de depozit la 5,50%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută nu au fost modificate.

„Am menținut nivelul actual al dobânzii-cheie pentru a limita efectele secundare ale șocurilor de pe partea ofertei și pentru a ancora anticipațiile inflaționiste", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Presiunile asupra prețurilor administrate și la energie au contribuit la creșterea inflației în ultimele luni, a precizat acesta.

Inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a urcat la 8,5% în mai, de la 8,2% în martie. Majorarea costurilor indirecte cu combustibilii și fluctuațiile cursului de schimb au alimentat această tendință, a explicat banca centrală.

Rata inflației armonizate, utilizată pentru comparațiile la nivelul Uniunii Europene, a ajuns la 9,7% în mai, cu o medie anuală de 9,4%. Aceste niveluri plasează România printre țările cu cele mai ridicate rate ale inflației din UE, potrivit datelor Eurostat.

Economia României a stagnat în primul trimestru al anului 2026, după contracția de 1,9% înregistrată în trimestrul patru din 2025. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, produsul intern brut a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului curent, arată raportul BNR.

Consumul gospodăriilor a înregistrat o scădere abruptă. Formarea brută de capital fix a continuat să crească, deși ritmul s-a temperat față de trimestrele anterioare, o dinamică care reflectă încetinirea investițiilor în contextul incertitudinilor economice și al costurilor ridicate de finanțare.

Banca centrală a remarcat semne de revenire în trimestrul al doilea. Scăderea vânzărilor cu amănuntul s-a atenuat, iar vânzările de autoturisme și motociclete au înregistrat o ușoară creștere în aprilie. Aceste semnale rămân fragile în absența unei relansări consistente a consumului și investițiilor private.

Piața muncii continuă să fie tensionată. Forța de muncă s-a redus în aprilie, dar ritmul scăderii a fost mai lent decât în lunile precedente, potrivit datelor BNR. Rata șomajului s-a menținut la același nivel în aprilie și mai, după ce în primul trimestru fusese raportată o valoare de 6,4%.

„Creșterea salariului mediu brut nominal a încetinit după minime istorice, iar intențiile de angajare pe termen scurt rămân slabe", a transmis Consiliul de Administrație al BNR în comunicatul post-ședință. Companiile au semnalat un deficit de forță de muncă mai redus, ceea ce indică o adaptare la condițiile economice actuale.

Pe piața monetară interbancară, dobânzile au rămas aproape nemodificate spre finalul trimestrului al doilea din 2026. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung au continuat să scadă lent, influențate de incertitudinile legate de conflictul din Orientul Mijlociu și de evoluțiile politice interne, a precizat BNR.

Banca centrală estimează o ușoară scădere a inflației în iunie, urmată de o reducere mai abruptă în trimestrul al treilea. Această prognoză ia în calcul expirarea plafonării prețurilor la energie și continuarea măsurilor de consolidare bugetară inițiate în 2025 și prelungite în 2026.

Bolojan anunță scăderea deficitului bugetar cu peste 40% în primele cinci luni

Guvernul României aprobă creșterea salariului minim

„Pentru a asigura investiții și creștere economică sustenabilă, sunt necesare politici macroeconomice echilibrate, reforme structurale și absorbția fondurilor europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență", a spus Isărescu. Eficiența acestor măsuri va depinde de coerența politicilor fiscale și de stabilitatea mediului politic, a adăugat guvernatorul.

Decizia de a menține rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută urmărește să păstreze lichiditatea din sistemul bancar la un nivel adecvat, fără a genera presiuni suplimentare asupra creditării sau a cursului de schimb. BNR semnalează astfel o abordare prudentă în gestionarea instrumentelor de politică monetară, având în vedere volatilitatea contextului extern și intern.

Rata facilității de creditare (Lombard) și cea a facilității de depozit au fost menținute la 7,50%, respectiv 5,50%, pentru a delimita coridorul ratelor și a oferi băncilor comerciale predictibilitate în administrarea lichidităților. Aceste niveluri au fost stabilite în contextul în care piața interbancară a rămas relativ stabilă, cu variații minime ale dobânzilor la final de trimestru.

Inflația de bază a urcat la 8,5% în mai, reflectând efectul persistent al costurilor indirecte cu combustibilii și al evoluțiilor cursului valutar. Aceste componente au avut o pondere crescândă în structura inflației, pe fondul transferului costurilor din energie și transport în prețurile bunurilor de consum, a precizat BNR.

La nivel european, rata inflației armonizate a României a ajuns la 9,7% în mai, cu o medie anuală de 9,4%, potrivit metodologiei Eurostat. Aceste valori plasează România la un nivel superior față de media Uniunii Europene, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru relaxarea politicii monetare în perioada următoare.

Evoluțiile din sectorul real indică o stagnare a economiei în primul trimestru, după contracția de 1,9% din ultimul trimestru al anului trecut. Scăderea de 1,2% a PIB în termeni anuali confirmă dificultățile traversate de economie, în special pe segmentul consumului privat, care a înregistrat o reducere abruptă a volumului.

Investițiile au continuat să crească, chiar dacă ritmul a fost mai redus. Formarea brută de capital fix a avut o contribuție pozitivă la dinamica PIB, ceea ce sugerează că o parte din fondurile europene și din proiectele publice au continuat să susțină activitatea economică, în pofida climatului general de incertitudine.

Semnele de revenire din trimestrul al doilea, precum încetinirea scăderii vânzărilor cu amănuntul și creșterea ușoară a vânzărilor auto-moto în aprilie, sunt considerate de BNR drept evoluții pozitive, dar insuficiente pentru a inversa tendința generală. Aceste date indică o stabilizare relativă, fără a prefigura o relansare solidă a cererii interne.

Piața muncii rămâne sub presiune, cu o forță de muncă în scădere, dar cu un ritm de diminuare mai lent în aprilie comparativ cu lunile anterioare. Rata șomajului s-a menținut constantă în aprilie și mai, la nivelul de 6,4% raportat pentru primul trimestru.

Creșterea salariului mediu brut nominal a decelerat, după ce în perioada anterioară fusese la minime istorice. Banca centrală a remarcat că intențiile de angajare pe termen scurt continuă să se deterioreze, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus, sugerând o adaptare a firmelor la condițiile de piață.

Pe piața financiară, dobânzile interbancare au rămas aproape neschimbate la finalul trimestrului al doilea, reflectând o stabilitate relativă a lichidității din sistem. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung au scăzut lent, influențate atât de incertitudinile generate de conflictul din Orientul Mijlociu, cât și de evoluțiile politice interne.

BNR anticipează o scădere ușoară a inflației în iunie, urmată de o reducere mai abruptă în trimestrul al treilea din 2026. Această perspectivă ia în calcul încetarea efectelor plafonării prețurilor la energie, precum și continuarea măsurilor de consolidare bugetară inițiate în 2025 și prelungite în acest an.

Următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pentru 10 august 2026, iar minuta întâlnirii din 8 iulie va fi publicată pe 20 iulie 2026, potrivit calendarului anunțat de instituție.