Generalul de brigadă (rezervă) Dorin Toma a ridicat, într-o postare pe o rețea de socializare, întrebări critice cu privire la strategia de apărare a României în fața unei potențiale agresiuni rusești. El arată Poarta Focșani ca un punct important în oprirea oricărei invazii, un sentiment bazat pe semnificația sa istorică ca un coridor militar nord-sud. Poarta Focșani, care cuprinde Panciu, Foltești, Galați, Tichilești și Râmnicu-Sărat, oferă un teren plat ideal pentru mobilitatea blindatelor, făcându-l un punct strategic de focalizare.

Toma susține că strategia actuală de apărare a României pare a fi o reminiscență a tacticilor de la începutul secolului XX, similare celor folosite în timpul Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial. El sugerează că mesajele Armatei Române au semănat neîncredere și anxietate în rândul publicului. Anunțul recent al unui exercițiu NATO destinat apărării Porții Focșani a alimentat speculațiile conform cărora armata ar putea lua în considerare abandonarea Moldovei, o idee pe care Toma o consideră îngrijorătoare.

Istoric, linia Focșani–Nămoloasa–Galați a fost construită în secolul XIX pentru a contracara amenințările rusești. În timpul Primului Război Mondial, în 1917, forțele române au apărat eficient zona Focșani. Similar, în 1944, aici a fost stabilită o linie de apărare germano-română, deși planurile au fost abandonate după schimbarea de tabără a României pe 23 august 1944.

Guvernul României aprobă creșterea salariului minim

Nicușor Dan cere NATO să analizeze amenințarea dronelor maritime după explozia de la Constanța

Analiza lui Toma sugerează că planurile actuale de apărare ar putea implica cedarea unor porțiuni din Moldova, trasând paralele cu strategiile de dinainte de Primul Război Mondial sau din 1944. El arată că eforturile de apărare națională ar trebui să se concentreze pe granița de est, în special în jurul orașului Galați, pe care îl identifică drept important pentru operațiunile de apărare.

Potrivit lui Toma, Armata Română trebuie să își consolideze urgent capacitatea operațională, în special în Moldova și Dobrogea, regiuni identificate de istorici și analiști militari ca având deficite de capacitate. Planurile NATO pre-2023 au susținut o strategie de apărare flexibilă cu retrageri controlate, dar conflictul în desfășurare din Ucraina a demonstrat că cedarea temporară a teritoriului nu este o opțiune viabilă.

Noua strategie regională NATO, 'Forward Defence', adoptată în 2023 și 2024, vizează apărarea fiecărui centimetru de teritoriu de la începutul agresiunii. Această strategie necesită pregătiri în timp de pace și a condus la pre-poziționarea grupurilor de luptă NATO și la implementarea unui nou model de forță, care poate mobiliza 300.000 de trupe în 10 până la 30 de zile.

Articolul 3 al NATO arată importanța ca statele membre să dezvolte o armată funcțională și o societate rezilientă. Statele Unite au cerut creșterea investițiilor în apărare din partea membrilor NATO, arătând că aceste fonduri trebuie să se traducă în capabilități militare tangibile. Critica lui Toma asupra posturii actuale de apărare a României arată urgența alinierii strategiilor naționale cu cadrul de apărare în evoluție al NATO.