Ceremonia de azi, în fața Primăriei din Turda, a avut ceva din greutatea momentelor pe care un oraș le păstrează mai mult decât își amintește — un fel de recunoaștere publică care nu se reduce la protocol, ci la faptul că oamenii aceștia au trăit printre noi și au lăsat urme pe care le putem numi pe nume. Șapte personalități au primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului, iar fiecare dintre ele poartă o poveste legată de educație, sport sau comunitate, lucruri care în Turda nu sunt simple categorii administrative, ci moduri de a rămâne prezent în viața celorlalți. Între ei se numără Ioan Bembea și Gheorghe Lobonț, ambii profesori, oameni care au stat în fața generațiilor de elevi nu doar cu programa în mână, ci cu convingerea că învățământul înseamnă mai mult decât predare — înseamnă formarea unei atitudini.

Lobonț, care a vorbit după ceremonie, a spus că învățământul este mai mult decât o meserie, este o chemare, iar cuvintele acestea, deși simple, au rezonat cu cei din sală care știu că în școlile din Turda, ca pretutindeni în Transilvania, profesorii buni sunt amintiți toată viața. Alături de ei, Cornel Vana, implicat ani de zile în activități comunitare care au contribuit la crearea unui mediu educațional și cultural mai viu, și Suba Laszlo, cunoscut pentru proiectele sale locale, au primit același titlu — o recunoaștere care nu vine cu beneficii materiale, ci cu greutatea simbolică a unui oraș care își numără oamenii de valoare și îi numește public. În domeniul sportului, Maria Simina Morar, o sportivă cu realizări care au adus atenție asupra Turdei în competiții naționale, și Darius Babaioana, un tânăr sportiv aflat la început de drum, dar cu rezultate care promit mai mult decât potențial — promit continuitate.

Sportul, în orașele mici din Transilvania, nu este doar performanță, ci și o formă de vizibilitate, un mod prin care un loc își construiește imaginea în afara granițelor sale administrative. Cel mai emoționant moment al ceremoniei a fost acordarea titlului de Cetățean de Onoare postum lui Călin Valentin Felezeu, profesor universitar și doctor, un om care a lăsat în urma sa o moștenire academică pe care colegii săi au descris-o ca fiind de neînlocuit. Felezeu a fost amintit nu doar pentru contribuțiile sale academice, ci pentru felul în care a fost mentor — un cuvânt care în mediul universitar din România are o greutate pe care o înțelegi abia când îl pierzi pe cineva care l-a îndeplinit cu adevărat.

Ajutor umanitar pentru familiile afectate de incendiu pe strada Margaretelor din Turda

Probleme cu colectarea deșeurilor de către Supercom în Turda

Turda, oraș cu rădăcini adânci în istorie — cunoscut încă din perioada romană sub numele de Potaissa — continuă să își onoreze cetățenii care contribuie la dezvoltarea sa culturală și educațională, iar gestul acesta nu este doar ceremonial. Este o formă de memorie activă, o recunoaștere că valorile unei comunități se construiesc prin oameni concreți, nu prin declarații abstracte. Cetățenii prezenți la ceremonie au avut ocazia să își exprime gratitudinea față de cei care și-au dedicat viețile comunității, iar unul dintre ei a spus că este o mândrie să vedem cum orașul nostru își onorează oamenii de valoare — o frază simplă, dar care rezumă ceva necesar despre felul în care Turda se raportează la propria sa istorie recentă.

Aceste distincții simbolizează nu doar aprecierea față de meritele individuale, ci și un angajament al comunității de a sprijini excelența în toate formele sale. Ceremonia de azi nu este doar o celebrare a succesului individual, ci și o reafirmare a valorilor comune care ne unesc ca societate. Prin recunoașterea acestor personalități, Turda își consolidează poziția ca un centru regional de excelență și inovație, încurajând tinerii să aspire către realizări similare.

Încheierea evenimentului a fost marcată de un sentiment de unitate și mândrie comunitară, participanții plecând cu convingerea că Turda va continua să fie un loc unde valorile educației, sportului și culturii sunt prețuite și cultivate — nu pentru că așa scrie într-un document oficial, ci pentru că oamenii aceștia au existat și au lucrat aici, iar orașul îi recunoaște.