Românii din diaspora renunță la ideea întoarcerii, 70% rămân în străinătate

Un român stabilit de șapte ani în Oslo a cumpărat apartament, și-a format o familie și a avansat profesional. Întrebat ce regretă, a spus: "Poate doar că nu am plecat mai devreme din România."

Altul a plecat la 28 de ani cu 300 de euro, a trăit patru ani în Anglia și șapte în Spania, lucrează acum în IT și deține o casă. După fiecare vizită în România simte stres. Un al treilea, stabilit în Germania, a refuzat oferte de muncă din România cu salarii comparabile, invocând "sistemul bolnav" de acasă.

Dar nu toți emigranții confirmă povestea vieții automat mai bune în Occident. Un român a locuit 18 ani în Marea Britanie, s-a integrat cu prieteni britanici, dar a descoperit aceleași plângeri despre țară ca în România. S-a întors cu soția și plănuiește să rămână. "Oameni buni și un loc de muncă decent fac orice țară europeană bună", a explicat el.

O femeie din Marea Britanie a ajuns la concluzia că problemele sunt similare peste tot. Un alt român a petrecut șase ani în Suedia, master, job în IT, a învățat limba, dar integrarea socială s-a dovedit dificilă. S-a întors în România, numind decizia "cea mai bună".

Românii din UE vor primi ajutorul de șomaj din țara unde au lucrat, nu în care locuiesc

Bolojan avertizează: proiectele PNRR nefinalizate vor fi plătite din bugete locale

Cineva a plecat acum 26 de ani, a încercat să revină la București, dar a renunțat după patru luni și s-a întors în străinătate pentru "liniște". Un alt participant s-a întors din nostalgie, dar sfătuiește acum pe alții să nu facă la fel. Un român din Polonia recunoaște că îi lipsesc merdenelele și langoșul.

Studiul "Diaspora Sentiment 2026" realizat de MKOR pe 2.000 de români din străinătate arată că 70% nu plănuiesc întoarcerea în următoarele 12 luni. Totuși, 61% au investit deja în România.

Cori Cimpoca de la MKOR explică că integrarea profesională crește "costul de oportunitate" al revenirii. Salariul nu mai este singurul motiv pentru care românii rămân sau pleacă. Serviciile publice, sistemul medical, predictibilitatea fiscală și instituțiile cântăresc mai mult. "Când banii nu mai sunt decisivi, trebuie să concurezi cu calitatea vieții și a instituțiilor", a declarat Cimpoca.

Un român consideră să revină după trei ani în străinătate din cauza lipsei de integrare. Mulți emigranți simt o identitate diluată și nevoia de a aparține undeva. Banii contează, dar conexiunea socială, limba și prieteniile sunt factori pe termen lung care decid dacă cineva rămâne sau pleacă.