Budanov avertizează: criza cu Polonia nu a atins apogeul, iar Ucraina riscă izolarea
Șeful serviciului de informații militare ucrainean, Kirill Budanov, consideră că retragerea ordinului Vulturul Alb de către Polonia este o greșeală gravă. El subliniază că relațiile cu Polonia nu au ajuns la punctul culminant al crizei și că Ucraina trebuie să evite izolarea, menținând relații neutre cu vecinii săi.

Kirill Budanov, șeful Directoratului Principal de Informații al Ministerului Apărării din Ucraina, a declarat în fața studenților Academiei Kyiv-Mohyla că tensiunile cu Polonia nu au ajuns încă la maximum. Decizia președintelui polonez Andrzej Duda de a-i retrage lui Volodîmîr Zelenski ordinul Vulturul Alb reprezintă, în opinia lui Budanov, „o greșeală teribilă" și un gest „foarte rău" care deschide drumul spre o criză diplomatică mai profundă. „Nu este încă un conflict, este o tensiune diplomatică. Să-i spunem o neînțelegere. Nu a atins încă apogeul, credeți-mă. Mai urmează", a spus Budanov.
Retragerea decorației a fost anunțată de președintele polonez Andrzej Duda la începutul lui aprilie, pe fondul unor dispute istorice legate de masacrul de la Volînia din 1943 și al unor declarații publice ale lui Zelenski care au stârnit indignare la Varșovia. Budanov consideră gestul lipsit de maturitate politică. „Trebuie să menții relații mai mult sau mai puțin bune cu vecinii. Să te cerți doar cu cei care îți amenință țara. În rest, să fie măcar normale, neutre, nu ostile. Altfel, ajungi ca în relația cu Rusia", a precizat el.
Comparația cu Rusia nu este retorică. Polonia a fost, din februarie 2022, principalul canal logistic pentru ajutorul militar occidental către Ucraina. Fără infrastructura poloneză, transporturile de armament și muniție nu ar fi ajuns la front. Dar decizia de a retrage ordinul vine într-un moment în care curentele naționaliste din Polonia au câștigat teren electoral, iar sensibilitățile istorice legate de masacrul de la Volînia au fost reactivate în discursul public. Budanov a menționat cazul lui Benito Mussolini, căruia i-a fost retras postum ordinul Vulturul Alb, sugerând că gestul față de Zelenski este la fel de „ciudat" și nepotrivit.
Problema nu e doar simbolică. Dacă sprijinul polonez se erodează, Ucraina pierde un aliat necesar la masa negocierilor europene și o rută logistică directă. Budanov nu spune asta explicit, dar avertismentul lui privind „apogeul" tensiunilor sugerează că la Kiev se simte deja o criză de încredere față de Varșovia.
Întrebat despre corupția endemică din Ucraina și despre posibile măsuri radicale, inclusiv pedeapsa cu moartea, Budanov a oferit un răspuns pragmatic. A menționat China, unde pedeapsa capitală există pentru fapte de corupție, dar numărul sentințelor nu a redus fenomenul. „Nu funcționează. Corupția există sub o formă sau alta peste tot. Nu am găsit încă un răspuns universal. Dar dacă regulile sunt clare, discutate și codificate, asta poate reduce nivelul corupției", a transmis Budanov.
Argumentul e solid. Niciun stat nu a eradicat corupția prin măsuri punitive extreme. Acolo unde legea este clară și aplicată uniform, tentația și oportunitatea corupției scad. Pentru Ucraina, aflată sub presiunea donatorilor occidentali și a propriilor cetățeni, reforma sistemului de justiție și a administrației publice e mai urgentă decât orice exemplu exotic.
Budanov a abordat și conviețuirea postbelică cu Rusia. „Un anumit teritoriu rusesc va fi mereu vecin cu al nostru. Trebuie să ne pregătim pentru asta", a spus el. Faptul că menționează acest lucru într-un moment în care războiul e departe de finalizare arată o doză de realism rară în discursul oficial ucrainean. Budanov admite că discuțiile despre viitorul relației cu Rusia sunt premature, dar subliniază inevitabilitatea vecinătății geografice. Niciun conflict nu a șters granițele, iar vecinii incomozi nu dispar.
În privința serviciilor speciale, Budanov a făcut o afirmație care implică existența unui echivalent ucrainean al Mossad-ului israelian. „Totul există deja. De ce să creezi ceva nou?", a spus el, răspunzând la o întrebare despre planurile de a construi o structură similară cu Mossad. Ucraina a dezvoltat în ultimii ani o rețea de servicii de informații și operațiuni speciale adaptate războiului hibrid cu Rusia. Prezența unui „Mossad ucrainean" nu este o noutate, ci rezultatul presiunilor directe ale războiului și nevoii de a acționa la nivel global.
Budanov a mai sugerat că un nou schimb de prizonieri ar putea avea loc în zilele următoare. „Dacă va fi voia lui Dumnezeu, veți vedea un schimb de prizonieri în zilele următoare", a spus el, lăsând să se înțeleagă că negocierile sunt în desfășurare. Schimburile de prizonieri au devenit, în ultimul an, aproape singurul capitol de dialog direct între Kiev și Moscova. De fiecare dată, listele prizonierilor și criteriile de selecție au generat suspiciuni, inclusiv în rândul familiilor celor rămași în detenție.
Un alt subiect abordat a fost cel al migrației și al naționalismului, în contextul unor articole care acuză Ucraina de intoleranță față de minorități sau migranți. Budanov a avertizat că „linia dintre naționalismul sănătos și cel toxic este foarte fină". El a insistat că Ucraina este, în realitate, o țară tolerantă, cu populație diversă, iar acuzațiile recente privind conflicte pe criterii etnice sunt exagerări. „Dacă vrei să fii păcălit, vei fi păcălit", a spus Budanov, referindu-se la manipulările informaționale.
În ultimele luni, mass-media rusească și unele voci din Polonia au amplificat teme privind așa-zise conflicte interetnice în Ucraina, de la problema refugiaților indieni până la presupuse tensiuni între ucraineni și minoritățile din vestul țării. Budanov răspunde direct acestor narative, mizând pe imaginea unei societăți deschise și pluraliste.
Faptul că șeful Directoratului Principal de Informații abordează public teme precum criza cu Polonia, corupția, coexistența cu Rusia și reformele serviciilor speciale dovedește că Ucraina traversează o perioadă de fragilitate internă. Orice gest diplomatic, orice declarație, orice decizie simbolică, cum e retragerea unei decorații, poate avea efecte disproporționate. Polonia nu mai este aliatul garantat al Kievului.
Budanov are dreptate într-o privință: relațiile cu vecinii nu pot fi gestionate la fel ca pe timp de pace, dar nici nu pot fi sacrificate pe altarul orgoliilor naționale. Dacă liderii de la Kiev și Varșovia nu găsesc rapid o cale de dezescaladare, Ucraina riscă să rămână dependentă de bunăvoința unor aliați tot mai sceptici, pe când Rusia va profita de fiecare fisură.
Budanov a subliniat că retragerea decorației nu schimbă raportul de forțe pe front, dar poate slăbi decisiv parteneriatul strategic. Șeful serviciilor de informații ucrainene consideră că menținerea unor relații stabile cu vecinii, chiar și în contextul unor dispute istorice, rămâne esențială pentru poziția Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Comentarii
Fii primul care comentează.

Simion și prăbușirea vechii ordini politice. Bolojan, beneficiar al haosului

PSD se ascunde în spatele crizei Veștea, lăsând pe alții să plătească prețul

Ucraina abandonează fabricile mari: producătorii de drone operează din 15 locații dispersate


