România ocupă locul șapte în Indexul AI CEE 2026, un clasament recent care evaluează pregătirea strategică pentru inteligența artificială în Europa Centrală și de Est. Acest index, desfășurat de Camera AI în parteneriat cu The Recursive Media și susținut de European Cloud, a analizat unsprezece țări din regiune. Poziția României reflectă un cadru solid de politici publice în domeniul AI, dar rămân lacune între intențiile strategice și aplicarea economică reală, potrivit raportului.

Indexul AI CEE 2026 evidențiază adoptarea de către România a unei strategii naționale de AI în 2024, care urmează să ghideze dezvoltările până în 2027. În ciuda acestor eforturi strategice, raportul notează că mediul de afaceri din România prezintă cea mai scăzută adoptare a soluțiilor AI avansate din regiune, cu doar 5,21% dintre companii utilizând în prezent tehnologii AI. Ana Marija Kostanic, redactor-șef al The Recursive Media, a arătat investițiile strategice făcute de România, inclusiv Hub-ul Român pentru Inteligență Artificială (HRIA), care va mobiliza peste 64 de milioane de euro între 2025 și 2029.

Statutul României ca "Fabrică de AI" în cadrul programului EuroHPC, care oferă acces la infrastructura de calcul de înaltă performanță, subliniază și mai mult poziționarea sa strategică. Totuși, autorii Indexului AI CEE 2026 identifică provocări precum lipsa mecanismelor eficiente de implementare, numărul scăzut de specialiști AI pe cap de locuitor și serviciile publice digitale insuficiente pentru cetățeni și companii. Raportul sugerează că combinația dintre infrastructura puternică a României, sprijinul european și concurența redusă oferă o oportunitate unică pentru investitorii timpurii în AI.

Rusia impune controale de capital de urgență în criza bancară

Prețurile aurului și argintului scad pe fondul tensiunilor geopolitice

Recomandările includ crearea unui sandbox de reglementare pentru AI, ghiduri mai clare de securitate cibernetică pentru sistemele AI și îmbunătățirea proceselor de achiziții publice pentru tehnologiile AI. Aceste măsuri sunt considerate necesare pentru a accelera dezvoltarea mediului AI din România. Estonia, Slovenia și Lituania conduc Indexul AI CEE 2026, având ecosisteme mature și o capacitate de cercetare ridicată.

Aceste țări și-au implementat eficient strategiile naționale de AI, stabilind un standard pentru celelalte din regiune. Raportul conclude că, deși România se confruntă cu provocări, vulnerabilitățile sale actuale nu sunt permanente și cadrul strategic existent ar putea sprijini creșterea viitoare în adoptarea AI. În contextul european, este de remarcat că România beneficiază de o infrastructură care, deși puternică, nu este suficient de bine valorificată din cauza lipsei de specialiști și a unei aplicări insuficiente a tehnologiilor AI în sectorul privat.

De exemplu, în timp ce Estonia și Slovenia au implementat cu succes strategii care facilitează cercetarea și aplicarea AI, România trebuie să depășească barierele birocratice și să îmbunătățească procesele de achiziții publice pentru a încuraja inovația și adoptarea tehnologiilor avansate. Pentru România, un pas important ar fi realizarea unei colaborări mai strânse între sectorul public și cel privat, în vederea dezvoltării unui mediu AI solid. Acest lucru ar putea implica, de exemplu, parteneriate cu universități și centre de cercetare, care să asigure formarea unui număr suficient de specialiști în domeniul AI.

De asemenea, este necesară crearea de stimulente pentru companiile private, astfel încât acestea să investească în tehnologii AI și să contribuie la creșterea competitivității economice a țării. În concluzie, deși România a făcut pași importanți în direcția dezvoltării unui cadru strategic pentru AI, este necesar un efort concertat pentru a depăși provocările actuale și a transforma potențialul său în realitate economică. Cu sprijinul european și o strategie bine implementată, România are șansa de a deveni un lider regional în domeniul inteligenței artificiale.