Popescu: România ignoră Ungaria lui Magyar de 100 de zile, deși Budapesta e al treilea investitor
Ștefan Popescu, analist de politică externă, a declarat pentru Adevărul că România nu are o politică de vecinătate bine definită față de Ungaria lui Péter Magyar, aflat de 100 de zile la conducerea guvernului de la Budapesta. Deși Ungaria este al treilea investitor străin în România și al patrulea sau al cincilea partener comercial, niciun oficial român de rang înalt nu s-a întâlnit cu noul executiv maghiar. Magyar a vizitat Viena, Varșovia și Paris, dar nu a răspuns invitației lui Ilie Bolojan din 15 aprilie. Popescu subliniază că peste 1,2 milioane de maghiari etnici din România vor deveni un teren de competiție politică pentru Magyar, care încearcă să se distanțeze de Viktor Orbán și să reformeze aparatul de stat maghiar. Analistul critică lipsa unei strategii coerente a Bucureștiului pentru vecinătate, menționând că România și Ungaria, două țări cu istorie comună, nu organizează întâlniri anuale la nivel guvernamental. Popescu consideră că politica de vecinătate ar trebui să fie prioritatea principală a diplomației românești, iar cooperarea regională este necesară pentru piețe mici. El este sceptic față de posibilitatea unui pact de tip Snagov pentru politica externă, considerând că partidele politice românești nu prioritizează acest domeniu.
Ștefan Popescu, analist de politică externă, a declarat pentru Adevărul că România nu are o politică de vecinătate bine definită față de Ungaria condusă de Péter Magyar, aflat de 100 de zile la conducerea guvernului de la Budapesta. Deși Ungaria este al treilea investitor străin în România și al patrulea sau al cincilea partener comercial, niciun oficial român de rang înalt nu s-a întâlnit cu noul executiv maghiar.
Magyar a vizitat Viena, Varșovia și Paris de la preluarea mandatului, dar nu a răspuns invitației pe care Ilie Bolojan i-a adresat-o la 15 aprilie. Popescu subliniază că peste 1,2 milioane de maghiari etnici din România vor deveni un teren de competiție politică pentru Magyar, care încearcă să se distanțeze de Viktor Orbán și să reformeze aparatul de stat maghiar.
"România nu are o politică de vecinătate bine definită", a spus Popescu, criticând lipsa unei strategii coerente a Bucureștiului pentru vecinătate. Analistul menționează că România și Ungaria, două țări cu istorie comună, nu organizează întâlniri anuale la nivel guvernamental, un vid de cooperare pe care îl consideră inacceptabil atât pentru București, cât și pentru Budapesta.
Noul executiv maghiar încearcă să se diferențieze de Viktor Orbán, ceea ce generează tensiuni cu UDMR și administrația maghiară. Orbán a condus Ungaria timp de 16 ani, consolidând legăturile dintre UDMR și Fidesz. Magyar plănuiește să reformeze aparatul de stat, să schimbe președintele și să reformeze mass-media maghiară.
Geopolitica și memoria istorică rămân importante pentru maghiarii din România, dintre care mulți dețin și pașaport maghiar. Orice guvern maghiar va menține legături cu maghiarii din România, iar această comunitate va fi un teren de competiție politică pentru Magyar.
Popescu critică dialogul insuficient la nivel înalt dintre România și Ungaria, deși cele două țări au interese comune pe piața gazelor și în ecosistemul industrial german. România și Ungaria au un acord unic de solidaritate pe gaze, iar ambele țări fac parte din ecosistemul industrial german, ar trebui să colaboreze pentru poziții comune în criza industriei germane.
Analistul subliniază că politica de vecinătate ar trebui să fie prioritatea principală a diplomației românești, iar cooperarea regională este necesară pentru piețe mici. Lipsa unei politici coerente de vecinătate a României se întinde pe 12 ani. Președintele Albaniei nu s-a întâlnit cu un omolog român de 20 de ani, iar Europa de Sud-Est ar trebui să fie direcția principală a politicii externe românești.
Socializarea între elitele românești și cele din Europa Centrală este scăzută. Polonia a devenit un pivot de gaze în Europa Centrală spre Marea Baltică, în timp ce România nu a reușit să-și consolideze o poziție regională similară.
Partidele politice românești nu prioritizează politica externă, care este adesea redusă la aspecte consulare. Diplomația nu ar trebui să se schimbe cu fiecare nou executiv. Popescu menționează că un pact de tip Snagov pentru politica externă ar fi de dorit, dar nu s-a realizat nicio declarație comună, un indiciu al lipsei de maturitate politică. El este sceptic față de posibilitatea unui astfel de pact.
Sursă: adevarul.ro
Comentarii
Fii primul care comentează.
Bolojan avertizează: proiectele PNRR nefinalizate vor fi plătite din bugete locale
Noua lege a pensiilor amână plățile din Pilonul 2 până în toamna lui 2027
Bîrligea pleacă la Frosinone pentru 5 milioane, Becali confirmă negocierile
