Pahonțu conduce SPP fără declarația obligatorie de necolaborare cu Securitatea
Lucian Pahonțu a fost numit director al Serviciului de Protecție și Pază în 2005 fără să fi depus declarația obligatorie de necolaborare cu Securitatea, prevăzută de Legea 187/1999. Expertul în legislație Georgiana Iorgulescu afirmă că numirea ar fi trebuit respinsă în CSAT din cauza lipsei documentelor cerute de lege. Deși absența declarației face numirea viciată din punct de vedere legal, nu există o sancțiune explicită care să îl oblige pe Pahonțu să părăsească funcția. Președintele ar putea revoca numirea pe acest motiv. Comisia de Apărare din Parlament nu a publicat niciun raport de control asupra SPP, iar legislația actuală privind serviciile de informații este depășită și lipsită de transparență.
Lucian Pahonțu a fost numit director al Serviciului de Protecție și Pază în 2005 fără să fi depus declarația obligatorie de necolaborare cu Securitatea, prevăzută de Legea 187/1999. Documentul trebuia prezentat înainte de preluarea oricărei funcții publice.
"Trebuia să fie respinsă în CSAT pentru lipsa documentelor cerute de lege", a declarat Georgiana Iorgulescu, expert în legislația serviciilor de informații.
Legea 187/1999 impunea depunerea declarației ca o condiție prealabilă numirii în funcții publice. Absența documentului face ca numirea lui Pahonțu să fie viciată din punct de vedere legal, deoarece un dosar complet era obligatoriu pentru orice numire în funcții de stat. Legea prevedea răspunderi juridice generice pentru nerespectarea acestei cerințe.
În 2006, Ordonanța de Urgență 16 a preluat obligația similară pentru funcționarii publici. Declarațiile trebuiau depuse la conducătorul instituției, nu la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. CNSAS avea însă obligația de a verifica din oficiu persoanele din funcții publice începând cu 2006.
Lipsa declarației nu împiedică CNSAS să își exercite atribuțiile de verificare. Nu există însă o sancțiune explicită în lege care să îl oblige pe Pahonțu să părăsească funcția pentru că nu a depus declarația în 2005.
Prezidentul ar putea revoca numirea pe motiv că dosarul de numire a fost incomplet de la început. Comisia de Apărare din Parlament nu a manifestat interes pentru controlul activității SPP și nu a publicat niciun raport privind serviciul.
Potrivit Legii 191/1998, activitatea operațională a SPP este secret de stat. Celelalte activități ale serviciului ar trebui să fie transparente, dar legislația actuală privind serviciile de informații este depășită și lipsită de claritate.
Legea SPP nu conține prevederi privind competențele directorului, durata mandatului sau procedura de revocare. Directorul SPP trebuie să dețină un certificat de securitate ORNISS. SPP verifică propriul pentru eliberarea acestor certificate.
Formularele ORNISS conțin întrebări despre colaborarea cu Securitatea. CSAT a avut probabil cunoștință despre acțiunile lui Pahonțu din timpul Revoluției, investigate de Recorder și Snoop în materiale publicate anterior.
Comentarii
Fii primul care comentează.
Parlamentul reia lucrările fără guvern, PSD cere acord pe zece priorități
Organizația de Cooperare Shanghai devine platformă de securitate pentru puterile asiatice
Motorina scade sub 10 lei în Cluj, acciza tăiată cu 25%
