Nicușor Dan alege între Nazare și prăbușirea fiscală

România intră într-o săptămână decisivă pentru finanțele publice. Comisia Europeană evaluează îndeplinirea jaloanelor PNRR, de care depind miliarde de euro. Legea salarizării, un jalon nefinalizat din cauza certurilor parlamentare, blochează 770 de milioane. Partidele s-au întâlnit la Cotroceni ca să salveze banii, dar Bruxelles-ul a blocat discuțiile anterioare după ce Guvernul a propus creșterea fondului de salarii cu 12-20 miliarde lei fără să arate de unde vin banii.

Astăzi reîncep negocierile la Cotroceni. Contextul e simplu: guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar de la 9,3% moștenit de la Ciolacu la 6% anul acesta, fără taxe noi după ce le-a majorat la începutul mandatului. Obiectivul e 3% din PIB în următorii ani, conform Tratatului de la Maastricht. Datoria externă a României depășește 60% din PIB potrivit EUROSTAT. Legea responsabilității fiscale interzice creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare, mai ales la salarii. Fitch și Moody's au confirmat validitatea acestei politici și au menținut ratingul de credit al țării, evitând statutul de junk.

Pe 1 septembrie, Nicușor Dan trebuie să desemneze viitorul prim-ministru. Are două opțiuni care duc în direcții opuse.

Angajații din România pot verifica online dosarul de muncă

Mureșan acuză PSD că a pierdut 300 milioane euro pentru metroul din Cluj

Prima: o coaliție PSD-AUR condusă probabil de Sorin Grindeanu. Programul promite relansare economică, prosperitate, protecție socială. Nu arată de unde vin banii. Eugen Tomac a declarat că președintele are o linie roșie: nicio reducere a veniturilor din sectorul public. O astfel de politică sperie băncile și firmele multinaționale. Pierde fondurile europene. Lasă România fără bani pentru pensii și salarii bugetare.

A doua: Alexandru Nazare, tehnocrat, cu un program care continuă linia Bolojan. Disciplină fiscală strictă. Nicio cheltuială suplimentară dacă datoria publică depășește 60% din PIB. Nicio creștere a fondului total de salarii din sectorul public. România rămâne sub procedura de deficit excesiv. Planul de consolidare fiscală agreat cu Comisia Europeană stabilește limite clare de cheltuieli. PNL, USR, UDMR și Comisia Europeană susțin această abordare.

Riscul unui guvern Grindeanu e real. Ar putea fi aprobat de teamă că altfel urmează alegeri anticipate. Dar consecința e clară: pierderea fondurilor CE și a încrederii investitorilor.

Decizia lui Nicușor Dan stabilește dacă România rămâne o țară credibilă fiscal sau alunecă înapoi în populism fără acoperire. Are până pe 1 septembrie să aleagă.