Ingineri sud-coreeni construiesc primul motor electric fără metal din nanoroburi de carbon

Ingineri de la Korea Institute of Science and Technology au construit un motor electric care nu conține niciun gram de metal. Prototipul folosește fire din nanoroburi de carbon în locul bobinelor de cupru și a propulsat un model auto de laborator la 1,5 kilometri pe oră, de patru ori mai încet decât același model cu fire de cupru.

Motorul, denumit „Metal-free Electric Motor from Carbon Nanotubes", ar putea deschide calea spre folosirea acestor tehnologii în automobile, drone și industria aerospațială, potrivit echipei KIST. Cercetătorii au publicat rezultatele pe 25 august 2026.

Motoarele electrice convenționale folosesc bobine metalice, de regulă din cupru, pentru a genera câmpurile magnetice care pun în mișcare componentele. Electrificarea masivă a transporturilor necesită cantități mari de cupru, fapt care ridică probleme de cost și aprovizionare.

Echipa KIST a înlocuit cuprul cu CNT-Garn, fire din nanoroburi de carbon. Firele sunt realizate prin împletirea a nouă nanoroburi, apoi acoperite cu o folie acrilică izolatoare, rezultând un cablu cu grosimea unei cartele bancare. Cercetătorii îl numesc CSCEC (Core-Sheath Composite Electric Cable).

„Suntem convinși că în viitorul apropiat vehiculele electrive și aparatele de zbor din orașe vor fi construite cu astfel de cabluri CSCEC", au transmis autorii studiului.

Firele de cupru rămân aproape de opt ori mai bune conducătoare de electricitate decât cele din nanoroburi de carbon, potrivit datelor experimentale. Avantajul major al firelor CNT este greutatea redusă: un fir din nanoroburi de carbon cântărește doar o cincime din greutatea unui fir de cupru de același volum. Această caracteristică devine necesară în domenii unde fiecare gram contează, automobilele electrive, dronele, aviația, mobilitatea urbană cu aparate de zbor.

Pentru a îmbunătăți performanța firelor de carbon, echipa KIST a folosit un proces numit LAST (Lyotropic Liquid Crystal-Assisted Surface Texturing). Nanoroburile de carbon sunt dizolvate în acid clorosulfonic, ceea ce le permite să se dezlege și să se alinieze într-o stare lichido-cristalină. Procesul curăță suprafața nanoroburilor de reziduuri provenite din fabricație.

Drona rusească cu AI ucide trei civili la Zaporizhzhia, experții confirmă decizia autonomă

Mii de utilizatori nu pot accesa Facebook după o pană globală a platformei Meta

Aplicarea procesului LAST a dus la o creștere de 133% a performanței firelor față de variantele de carbon netratate, iar turația motorului a crescut cu 271%, de la 1.260 la 3.420 de rotații pe minut, potrivit documentației publicate de cercetători.

Deși motorul KIST nu este primul model fără metal creat vreodată, el este primul care ar putea avea aplicații pe scară largă, inclusiv în industria auto. Până acum, astfel de motoare au rămas la stadiul de experimente fără perspectivă imediată de utilizare comercială.

Cercetătorii au folosit cablul CSCEC în același mod în care ar fi folosit un fir de cupru, înfășurându-l pentru a realiza bobinele motorului. Odată ce a fost aplicată electricitatea, motorul a funcționat, punând în mișcare prototipul de laborator.

Firul din nanoroburi de carbon trebuie să asigure o conductivitate suficientă pentru a genera câmpurile magnetice necesare funcționării unui motor electric, au explicat cercetătorii de la KIST. Procesul LAST a reprezentat un pas important, dar diferența față de cupru rămâne deocamdată ă.

Aplicațiile imediate pentru acest tip de motor sunt în domeniile unde reducerea greutății este prioritară: motoarele ușoare pentru mașini electrive, dronele, aviația și taxiurile zburătoare din mediul urban, unde orice economie de masă contează pentru eficiență și autonomie.

Motorul dezvoltat de KIST rămâne la stadiul de prototip de laborator. Autorii subliniază că trecerea la producția de masă va necesita optimizări suplimentare ale procesului de fabricație și ale performanțelor firelor de carbon.

Gerald Weßel, autorul care a documentat experimentul, a publicat articolul pe 25 august 2026, prezentând atât avantajele, cât și limitele actuale ale tehnologiei. Cuprul continuă să domine piața motoarelor electrice datorită conductivității sale, dar presiunea pe resurse și nevoia de alternative mai ușoare și mai sustenabile determină cercetătorii să caute soluții noi.