Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) contestă vehement proiectul de lege privind salarizarea personalului din sectorul public, pe care îl consideră „profund defectuos.” ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, arată că proiectul de lege încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, cu un cost potențial asupra independenței justiției.

ÎCCJ avertizează că proiectul de lege diminuează poziția constituțională a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. Acesta nu ia în considerare locul constituțional al justiției și rolul ÎCCJ în arhitectura instituțională a statului, conform declarațiilor transmise de instanța supremă marți, 2 iunie 2026.

Un aspect critic sesizat de ÎCCJ este transferul elementelor necesare ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referință pentru determinarea salariilor, metodologia de evaluare a funcțiilor și criteriile de ierarhizare salarială, în competența Guvernului. Acest transfer are loc fără stabilirea unor criterii obiective și verificabile prin lege și fără participarea instituțională a autorității judecătorești, în special a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

ÎCCJ arată că proiectul de lege creează premisele unei influențe excesive a puterii executive asupra statutului profesional și remunerației personalului din sistemul judiciar. De asemenea, ÎCCJ acuză că proiectul de lege va adânci inegalitățile între categoriile de personal din sistemul bugetar și va diminua drepturile salariale actuale.

Proiectul de lege încalcă mai multe principii de bază, conform ÎCCJ: securitatea juridică și protecția încrederii legitime; legalitatea și cerințele privind calitatea legii; egalitatea și criteriile obiective de diferențiere a salariilor; proporționalitatea; ierarhizarea funcțiilor judiciare și criteriile de nivel al instanței/procuraturii.

Procurorii documentează 189 conversații false cu organizatori de festivaluri — acuzat de uzurpare pentru utilizarea identității președintelui României

Dominic Fritz: USR ar putea susține un premier tehnocrat dacă guvernul Tomac eșuează

ÎCCJ acuză că proiectul de lege nu corelează salariile cu complexitatea, responsabilitatea și experiența profesională. Aceste critici sunt susținute de articolul 205, alineatul (2), teza a doua din Legea nr. 303/2022, care stipulează că salariile judecătorilor și procurorilor sunt stabilite prin lege specială.

Președintele Nicușor Dan a promulgat recent legea privind pensiile magistraților, după publicarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) în Monitorul Oficial. Noua modificare prevede o creștere treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar pensia nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

ÎCCJ își exprimă îngrijorarea că proiectul de lege privind salarizarea publică va crea o discrepanță și mai mare între diferitele categorii de personal bugetar și va încălca principiile pe care pretinde că se bazează. ÎCCJ se arată dispusă să aștepte instalarea noului Guvern pentru a discuta despre salariile personalului din justiție și susține că va continua să sprijine toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale colegilor săi.

ÎCCJ nu exclude recurgerea la alte forme de acțiune pentru a asigura respectarea acestor drepturi. În același timp, proiectul de lege privind salarizarea publică aduce majorări de venituri pentru parlamentari, fapt ce ar putea fi etapizat din cauza scandalului generat de noua lege a salarizării.

Bolojan a declarat: „Țara are multe probleme: a fost aceasta prima urgență?” Această întrebare arată tensiunile și controversele generate de acest proiect de lege, care continuă să creeze dezbateri aprinse în spațiul public.

ÎCCJ a anunțat că va aștepta instalarea noului Guvern pentru a aborda problema salariilor personalului din justiție, dar nu exclude alte forme de acțiune pentru a asigura respectarea drepturilor acestora.