Colegiul American al Medicilor (ACP) a publicat în aprilie 2026 noi recomandări privind screeningul pentru cancerul de sân în revista Annals of Internal Medicine, contradicând ghidurile anterioare ale Task Force-ului pentru Servicii Preventive din SUA (USPSTF) și generând confuzie publică. Noile recomandări includ utilizarea RMN-urilor, ecografiilor și mamografiilor asistate de inteligență artificială, potrivit documentului publicat.

Ghidurile ACP au reaprins dezbaterea privind vârsta optimă de început și frecvența screeningului. Majoritatea recomandărilor vizează femeile cu risc mediu, definite ca persoane fără istoric de cancer de sân, fără risc familial ridicat și fără mutații genetice cunoscute. Contradicțiile între organizațiile medicale majore au generat incertitudine atât în rândul pacientelor, cât și al medicilor de familie.

Cercetătorii de la Trinity College Dublin și Spitalul St James au publicat o revizuire în Cochrane Database of Systematic Reviews, arătând că instrumentele actuale de evaluare a riscului ar putea eșua în estimarea riscului individual, în special pentru femeile cu istoric familial de cancer de sân. Nu există consens internațional privind mamografia de rutină, iar organizațiile majore de sănătate oferă ghiduri diferite.

USPSTF și-a actualizat recomandările în 2024, stabilind că femeile ar trebui să înceapă screeningul la 40 de ani, cu mamografii la fiecare doi ani până la 74 de ani. Task Force-ul a declarat că nu există dovezi suficiente privind beneficiile comparativ cu riscurile pentru femeile de 75 de ani și peste. Societatea Americană de Cancer (ACS) sugerează că femeile între 40 și 44 de ani pot alege screeninguri anuale, în timp ce cele între 45 și 54 de ani ar trebui să efectueze mamografii anuale. Femeile de 55 de ani și peste sunt sfătuite să treacă la screeninguri bienale, deși opțiunea anuală rămâne disponibilă.

Colegiul American de Radiologie (ACR) și Societatea Americană a Chirurgilor de Sân (ASBrS) recomandă începerea screeningurilor la 40 de ani și continuarea anuală până când speranța de viață a unei femei scade sub zece ani. Loren Rourke, chirurg oncolog de sân, susține o mamografie de bază la 35 de ani. Rourke a declarat pentru Medical News Today că sfaturile actuale de screening sunt inutil de confuze și că recomandările USPSTF sunt limitate de constrângerile tehnologice, fiind opuse de mai multe organizații profesionale care susțin începerea la 40 de ani.

Prețurile aurului și argintului scad pe fondul tensiunilor geopolitice

Elicopter Apache american doborât pe fondul tensiunilor crescânde în Strâmtoarea Hormuz

Syed Ahmad Raza, oncolog medical, recomandă ca femeile cu risc mediu să înceapă screeningul la 40 de ani, conform ghidurilor National Comprehensive Cancer Network (NCCN). Raza a declarat pentru Medical News Today că sfătuiește autoexaminările și examenele clinice ale sânilor înainte de a ajunge la vârsta de screening. El utilizează instrumente de evaluare a riscului înainte de a recomanda mamografii, în special pentru femeile cu istoric familial puternic, mutații BRCA sau radiații toracice anterioare.

Dezbaterea privind screeningul pentru cancerul de sân opune beneficiile detecției precoce — care poate salva vieți — riscurilor de supradiagnosticare, rezultate fals pozitive, anxietate și biopsii inutile. Susținătorii detecției precoce argumentează că identificarea cancerului în stadii incipiente îmbunătățește șansele de supraviețuire. Criticii arată că screeningul excesiv poate duce la tratamente agresive pentru tumori care nu ar fi evoluat niciodată clinic.

Medical News Today a intervievat doi experți pentru a clarifica vârsta optimă de început și metodele de screening recomandate. Ambii specialiști au arătat importanța evaluării riscului individual și a discuțiilor personalizate între paciente și medicii lor. Raza a precizat că femeile cu risc ridicat — cele cu mutații genetice cunoscute sau istoric familial — ar trebui să înceapă screeningul mai devreme și să utilizeze metode suplimentare, cum ar fi RMN-ul mamar.

Rourke a argumentat că recomandările USPSTF sunt contrazise de mai multe organizații profesionale care susțin începerea screeningului la 40 de ani. Ea a menționat că mamografia de bază la 35 de ani poate oferi un punct de referință valoros pentru comparații ulterioare. Rourke a adăugat că tehnologiile noi, inclusiv mamografia asistată de AI, pot îmbunătăți acuratețea detecției și pot reduce ratele de fals pozitive.

Complexitatea echilibrării beneficiilor detecției precoce cu riscurile de supradiagnosticare și intervenții inutile rămâne în centrul dezbaterii. Pe măsură ce apar noi tehnologii și cercetări, ghidurile pot continua să evolueze, necesitând un discurs continuu între profesioniști și public. Absența unui consens internațional reflectă incertitudinile persistente privind cea mai bună abordare a mamografiei de rutină și vârsta optimă de început pentru diferite categorii de risc.