De ce demisia lui András Demeter trebuia să aibă loc de mult

Demisia ministrului Culturii, András Demeter, a declanșat o dezbatere aprinsă cu privire la momentul potrivit al acesteia, mulți susținând că ar fi trebuit să aibă loc mult mai devreme din cauza unei serii de greșeli și controverse care i-au marcat mandatul. Un moment care a stârnit nedumerire a fost în martie, când Demeter a relansat concursul pentru postul de manager al Teatrului Național București (TNB). În mod controversat, a invitat foști candidați care fuseseră eliminați la evaluările anterioare să facă parte din comisia de evaluare a noului concurs. Această decizie a fost întâmpinată cu critici din partea figurilor culturale care au văzut-o ca pe un atac la adresa meritocrației instituției.

Continuând controversele, actori, regizori și membri ai juriului TNB l-au acuzat pe Demeter de politizarea criteriilor de selecție și de manipularea netransparentă a concursului de conducere. Ministerul Culturii a introdus noi reguli pentru concursurile de management, permițând doar celor cu cel puțin zece ani de experiență în conducerea instituțiilor publice să candideze. Această mișcare a fost percepută ca o încercare de a bloca artiștii independenți și profesioniștii din afara sistemului de stat., legea părea să o vizeze pe regizoarea Alexandra Badea, care a criticat public modificările, determinându-l pe Demeter să îi respingă preocupările cu aroganță.

În decembrie, Demeter s-a confruntat cu critici când s-a dezvăluit că l-a încurajat pe Iuliu Szép, fost coleg de partid cu un trecut controversat, să candideze pentru o poziție la Opera Maghiară din Cluj. Procesul de interviu a fost considerat pe scară largă ca fiind o farsă, totuși Szép a obținut postul. Între timp, o înregistrare audio făcută publică de Alexandra Tănăsescu a dezvăluit atitudinea disprețuitoare a lui Demeter față de Decebal Vleja, vicepreședintele federației sindicale CulturMedia, care a arătat problemele cronice de subfinanțare și deficitul de personal din muzee.

Demeter a propus, de asemenea, transformarea Institutului Național al Patrimoniului (INP) într-un departament sub control ministerial direct, stârnind indignare din partea societății civile și a experților care au avertizat că acest lucru ar submina independența protecției patrimoniului. O petiție împotriva acestei mișcări a strâns rapid peste 6.000 de semnături, mulți acuzându-l pe Demeter de încercarea de a politiza deciziile privind patrimoniul.

Ultima picătură a venit chiar înainte de demisia sa, când Demeter l-a demis pe Florin Estefan, directorul Operei Naționale din Cluj. În timp ce alți manageri au primit note mari, Estefan a primit o notă doar sub pragul de trecere, ducând la înlăturarea sa. Această acțiune a consolidat și mai mult percepția despre Demeter ca un ministru care a operat cu etică discutabilă și lipsă de respect pentru instituțiile culturale.