Alergia la ambrozie – cum o recunoaștem și cum putem ține simptomele sub control

Am ajuns în luna septembrie, perioadă în care două probleme respiratorii apar frecvent în același timp: virozele de sezon și alergia la ambrozie. Pentru că simptomele pot fi asemănătoare, apare firesc întrebarea: cum ne dăm seama dacă avem o simplă viroză sau o reacție alergică?

Și, mai ales, când este suficient să cerem sfatul farmacistului și când ar trebui să mergem la medicul ORL-ist sau la alergolog?

Ambrozia, un alergen tot mai prezent

Deși există legislație privind combaterea și eradicarea ambroziei, această plantă continuă să fie prezentă în numeroase zone, iar persoanele alergice se confruntă an de an cu simptome uneori foarte supărătoare.

În România, cadrul legislativ este stabilit prin Legea nr. 62/2018, cu modificările și completările ulterioare, care prevede măsuri pentru combaterea buruienii ambrozia. Atunci când observăm terenuri pe care această plantă nu este îndepărtată, pot fi făcute sesizări către Poliția Locală, compartimentele de mediu ale primăriilor sau Garda Națională de Mediu.

Cea mai răspândită specie de ambrozie este Ambrosia artemisiifolia, cunoscută popular sub denumiri precum iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei.

Planta poate ajunge la 50–100 de centimetri înălțime, uneori chiar mai mult, și are un aspect de tufă datorită tulpinii puternic ramificate. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, iar întreaga plantă este acoperită de peri.

Problema nu este doar aspectul plantei, ci mai ales polenul pe care îl eliberează. Pentru persoanele sensibilizate, acesta poate declanșa manifestări alergice importante.

Unele date epidemiologice atrag atenția asupra unei creșteri a numărului de persoane afectate de alergia la ambrozie în România, în contextul în care măsurile de control al plantei rămân insuficiente.

Cum se manifestă alergia la ambrozie?

Simptomele pot varia de la o persoană la alta, însă cele mai frecvente sunt:

• La nivel nazal: strănut repetat, secreții nazale apoase, nas înfundat și senzație de mâncărime;
• La nivel ocular: lăcrimare, conjunctivită alergică, mâncărime și iritație la nivelul pleoapelor;
• La nivel respirator: tuse seacă, senzație de lipsă de aer sau agravarea unor afecțiuni respiratorii existente;
• Manifestări generale: oboseală, dureri de cap și tulburări de somn.

Un aspect important este că simptomele pot persista săptămâni întregi, pe toată perioada în care există expunere la polen.

Alergie sau viroză? Cum facem diferența

La prima vedere, o alergie și o răceală pot părea foarte asemănătoare. Strănutul, nasul care curge și starea de disconfort apar în ambele situații. Există însă câteva indicii care ne pot ajuta să le diferențiem.

Dacă predomină mâncărimea nasului și a ochilor, strănutul repetat și secrețiile nazale apoase, fără febră, este mai probabil să fie vorba despre o alergie.

În schimb, febra, durerile musculare, starea generală alterată și durerea în gât sunt mai sugestive pentru o infecție respiratorie.

Bineînțeles, aceste indicii nu înlocuiesc un consult medical atunci când simptomele sunt intense, persistente sau neobișnuite.

Cum putem reduce contactul cu polenul?

În sezonul ambroziei, este aproape imposibil să evităm complet polenul, dar putem reduce semnificativ expunerea.

Câteva măsuri simple pot face diferența:

• aerisiți locuința, de preferat în a doua parte a zilei sau după ploaie;
• folosiți, dacă este posibil, un purificator de aer cu filtru HEPA;
• după plimbările în parc sau în zone cu vegetație, faceți un lavaj nazal cu soluție salină;
• purtați ochelari de soare și, în zonele cu concentrație mare de polen, luați în calcul folosirea unei măști de protecție;
• spălați-vă frecvent pe mâini;
• aspirați și curățați regulat locuința;
• pentru uscarea hainelor, preferați uscarea în interior în perioadele cu concentrație mare de polen;
• dacă aveți animale de companie, curățați-le lăbuțele după plimbările în natură;
• în mașină, țineți geamurile închise și utilizați sistemul de climatizare cu filtrarea aerului.

Ce facem atunci când simptomele apar?

Chiar și cu toate măsurile de precauție, contactul cu polenul este greu de evitat. De aceea, persoanele care știu că sunt alergice pot discuta din timp cu medicul sau farmacistul despre o strategie de control al simptomelor.

Antihistaminicele, precum loratadina, cetirizina sau bilastina, sunt utilizate pentru reducerea strănutului și a senzației de mâncărime nazale și oculare. Pentru persoanele cu alergii sezoniere cunoscute, administrarea preventivă poate fi luată în considerare conform recomandării medicului sau farmacistului.

O altă categorie importantă este reprezentată de corticosteroizii intranazali, precum fluticazona, mometazona sau budesonidul. Aceștia sunt considerați foarte eficienți în controlul inflamației nazale și al congestiei.

Este important de știut că efectul lor nu apare întotdeauna imediat, motiv pentru care utilizarea corectă și consecventă, conform recomandărilor, este esențială. Decongestionantele nazale, precum xilometazolina sau oximetazolina, pot fi utile pe termen scurt pentru nasul foarte înfundat, însă utilizarea lor prelungită nu este recomandată.

Pentru simptomele oculare pot fi utilizate picături antialergice, care conțin, de exemplu, olopatadină, ketotifen sau cromoglicat de sodiu.

Atunci când simptomele sunt persistente, severe sau afectează semnificativ calitatea vieții, este recomandat un consult la medicul alergolog. Pentru anumite categorii de pacienți, acesta poate recomanda imunoterapia alergen-specifică, cunoscută și sub denumirea de desensibilizare. Este un tratament de durată, care se realizează numai sub supraveghere medicală și poate fi administrat, în funcție de situație, sublingual sau injectabil.

Pot ajuta și alimentația sau suplimentele?

Pe lângă tratamentul recomandat de medic, alimentația poate contribui la menținerea unei stări generale bune. Unele substanțe naturale au fost studiate pentru potențialele lor efecte asupra inflamației și răspunsului alergic. Totuși, acestea trebuie privite ca adjuvante, nu ca înlocuitori ai tratamentului antialergic.

Quercetina

Quercetina este un flavonoid prezent în mod natural în numeroase plante și alimente. Studiile experimentale au evidențiat un potențial efect antiinflamator și de modulare a eliberării histaminei.

În alimentație, quercetina poate fi găsită în ceapă roșie, broccoli, mere consumate cu coajă, fructe de pădure, leuștean și mărar.

Cantitatea obținută din alimente este însă mult mai mică decât cea din suplimentele standardizate. În plus, alimentele aduc și alte substanțe benefice, precum vitamine, minerale și antioxidanți.

Suplimentele cu quercetină trebuie utilizate cu atenție, în special de persoanele care urmează tratamente cronice. Pot exista interacțiuni medicamentoase, inclusiv în cazul unor tratamente anticoagulante, motiv pentru care este recomandat sfatul medicului sau farmacistului.

Omega-3

Acizii grași omega-3, în special EPA și DHA, sunt cunoscuți pentru rolul lor în modularea proceselor inflamatorii.

Îi putem obține din pește gras, precum somonul și sardinele, semințe de in și nuci, dar și din anumite uleiuri.

În cazul suplimentelor cu omega-3, este important să verificăm cantitatea efectivă de EPA și DHA, precum și calitatea și proveniența produsului.

Vitamina C

Vitamina C are un rol important antioxidant și contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar. O putem obține cu ușurință din alimente precum cătina, kiwi, coacăzele negre, ardeiul gras, pătrunjelul verde și citricele.

Propolisul

Propolisul conține numeroși compuși bioactivi care au fost studiați pentru efectele lor asupra inflamației și răspunsului imun. Poate fi utilizat ca adjuvant, însă persoanele cu alergii, în special cele cu sensibilitate la produsele apicole, trebuie să fie prudente.

Curcuminul

Curcumina este principalul compus activ din turmeric și este cunoscută pentru proprietățile sale antiinflamatoare. Unele suplimente combină curcumina cu piperina pentru a-i crește absorbția.

Și aici este importantă alegerea unui produs de calitate și verificarea provenienței. Persoanele cu sensibilitate digestivă sau care urmează tratamente medicamentoase ar trebui să ceară sfatul medicului sau farmacistului înainte de administrare.

Când este momentul să cerem ajutor?

Pentru simptome ușoare și cunoscute, farmacistul poate oferi îndrumare privind opțiunile disponibile fără prescripție medicală. Dacă simptomele sunt persistente, se repetă în fiecare sezon sau nu răspund la măsurile obișnuite, este indicat un consult medical.

Medicul alergolog poate identifica alergenul responsabil, poate evalua severitatea alergiei și poate stabili dacă imunoterapia este potrivită.

În cazul unor simptome respiratorii importante, precum senzația de sufocare sau dificultatea de a respira, nu trebuie așteptat ca acestea să treacă de la sine. Este necesară evaluarea medicală promptă.

Alergia la ambrozie nu trebuie privită ca o simplă neplăcere de sezon. Cu o combinație de prevenție, tratament corect și, atunci când este necesar, evaluare medicală, perioada de înflorire a ambroziei poate fi mult mai ușor de traversat.