Șase state UE cer taxă pe profiturile petroliere, România stă deoparte
Șase state membre UE au trimis o scrisoare Irlandei, care deține președinția rotativă, solicitând introducerea pe agendă a unei taxe pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere, generate de blocada strâmtorii Ormuz. România nu figurează printre semnatare, deși o astfel de măsură ar aduce venituri suplimentare unui buget aflat în deficit. Economiștii sunt împărțiți: unii văd oportunitate fiscală, alții avertizează că taxa se va transfera la prețul final plătit de consumatori. Rompetrol Rafinărie a înregistrat profit net de 40,4 milioane dolari în prima jumătate a anului, după ce în aceeași perioadă din 2025 raportase pierderi de 53 milioane. Datele Eurostat arată că România colectează cu aproape 11 puncte procentuale mai puțin din PIB decât media UE, diferență care echivalează cu 214 miliarde lei, suficient pentru a acoperi deficitul bugetar actual.
Foto: Arhivă
Germania, Italia, Austria, Polonia, Portugalia și Spania au trimis o scrisoare ministrului irlandez de finanțe, cerând includerea pe agenda următoarei reuniuni a miniștrilor de finanțe UE a unei propuneri de taxare a profiturilor excepționale ale companiilor petroliere. Irlanda deține în prezent președinția rotativă a Uniunii. Întâlnirea este programată luna viitoare la Dublin.
Profiturile companiilor petroliere au crescut brusc după blocarea strâmtorii Ormuz, eveniment care a perturbat rutele maritime și a dus la creșterea prețurilor la combustibili. Rompetrol Rafinărie a raportat profit net de 40,4 milioane dolari în prima jumătate a anului 2026, după ce în aceeași perioadă din 2025 înregistrase pierderi de 53 milioane dolari.
România nu se numără printre statele care au solicitat introducerea acestei taxe. Andrei Mocearov, economist, sugerează că absența țării din lista semnatarilor ar putea fi legată de presiuni din partea lobby-ului industrial. Totuși, Mocearov consideră că măsura ar fi benefică pentru finanțele publice românești, în condițiile deficitului bugetar actual.
Christian Năsulea, economist, avertizează că taxa pe profiturile excepționale poate ajunge, în cele din urmă, la prețul plătit de consumator. Companiile tind să transfere costurile fiscale anticipate în prețurile finale, majorând tarifele înainte ca taxa să fie efectiv aplicată. Năsulea recunoaște că măsura este oportună din perspectiva statelor, dar subliniază riscul de creștere a prețurilor la pompă.
Potrivit datelor Eurostat din 2025, veniturile publice ale României au reprezentat 35,4% din PIB, în timp ce media UE pentru taxe și contribuții sociale a fost de 40% din PIB. România a colectat doar 29,2% din PIB sub formă de taxe și contribuții sociale, cu aproape 11 puncte procentuale sub media europeană. Dacă România ar colecta la nivelul mediei UE, bugetul ar primi suplimentar 214 miliarde lei, sumă care ar acoperi integral deficitul bugetar.
Costurile cu angajații din sectorul public au reprezentat 10,5% din PIB în 2025, echivalentul a 29% din totalul veniturilor publice. Datele OECD din 2025 arată că angajații din sectorul public reprezentau 17,36% din forța de muncă totală a României, ușor sub media OECD de 18,41%. Diferența de colectare nu se explică prin dimensiunea aparatului public, ci prin capacitatea redusă de a strânge venituri fiscale.
Mocearov subliniază că România are una dintre cele mai slabe capacități de colectare a veniturilor din Uniune. Chiar dacă taxa pe profiturile petroliere ar aduce resurse suplimentare, problema structurală rămâne decalajul persistent între veniturile colectate și media europeană.
Sursă: adevarul.ro
Comentarii
Fii primul care comentează.
Bolojan dă vina pe PSD pentru eșecul legii salariilor: «Probabilitatea scade cu fiecare oră»
Franța extinde interzicerea telefoanelor mobile în licee, pe fondul îngrijorărilor legate de pregătire
BNR își clarifică poziția după criticile senatorului Zamfir
