Bolojan dă vina pe PSD pentru eșecul legii salariilor: «Probabilitatea scade cu fiecare oră»
Ilie Bolojan a declarat marți seara la Digi24 că șansele adoptării noii legi a salarizării până la termenul limită de 31 august scad dramatic, în condițiile în care PSD pare să refuze susținerea proiectului. Ministrul Finanțelor îi face direct responsabili pe social-democrați pentru blocaj și avertizează că eșecul va duce la cheltuieli salariale necontrolate în următorii ani, cu presiuni masive pentru indexări procentuale care vor adânci inechitățile actuale. Bolojan a arătat că promisiunile din greva din educație din 2023 au cerut 8 miliarde de lei doar pentru un sector, în timp ce întregul pachet salarial disponibil era de 11 miliarde. Fără o lege nouă, guvernele viitoare riscă să devină «agenții de plată a dobânzilor», iar România ar putea fi retrogradată la categoria «junk» de investiții. Executivul evită să trimită un proiect neagreeat în Parlament, de teamă că amendamentele ar putea adăuga costuri de 16-20 miliarde de lei. Negocierile continuă miercuri, dar timpul este extrem de scurt.
Ilie Bolojan a avertizat marți seara că probabilitatea adoptării noii legi a salarizării până luni scade cu fiecare oră care trece, în condițiile în care PSD pare să refuze susținerea proiectului. Ministrul Finanțelor a făcut declarațiile la Digi24, după ce discuțiile de la Cotroceni s-au încheiat fără niciun acord între ministerele implicate.
«Cu cât trec mai multe ore, cu atât probabilitatea ca proiectul să fie aprobat până luni este mai mică», a spus Bolojan. Termenul limită pentru adoptarea legii este 31 august, iar ministerele nu au reușit până acum să cadă de acord asupra grilelor salariale. Negocierile vor continua miercuri, dar ministrul pune direct responsabilitatea eșecului pe umerii PSD.
Lipsa unei legi noi va crea probleme majore în 2027 și 2028, a explicat Bolojan. Guvernele viitoare vor fi supuse unor presiuni masive pentru indexarea salariilor din sectorul public în perioada apropiată de elaborarea bugetului, ceea ce va duce la cheltuieli necontrolate. Inechitățile actuale se vor adânci cu fiecare creștere procentuală, iar decalajul dintre așteptări și capacitatea bugetară devine imposibil de gestionat.
Bolojan a dat exemplul grevei din educație din 2023, când promisiunile făcute au cerut 8 miliarde de lei doar pentru un sector. Pachetul salarial total disponibil era de 11 miliarde. «Promisiunile neacoperite din 2023 nu pot fi onorate integral», a precizat ministrul. Executivul evită să trimită un proiect neagreeat în Parlament, de teamă că amendamentele parlamentare ar putea adăuga propuneri costisitoare, iar impactul bugetar ar crește rapid la 16-20 miliarde de lei. Asta ar duce România într-o «fundătură», a spus Bolojan.
Executivul a negociat cu Comisia Europeană o soluție compatibilă, iar salariile viitoare trebuie să se alinieze la capacitatea reală a economiei. Dacă România nu își respectă angajamentele, credibilitatea financiară va fi pusă sub semnul întrebării, iar capacitatea de reducere a deficitului va deveni incertă. Bolojan a avertizat explicit că țara riscă retrogradarea la categoria «junk» de investiții.
Reducerea deficitului nu este un obiectiv abstract, a insistat ministrul. Deficitul consumă resurse prin plăți de dobânzi, iar guvernele viitoare riscă să devină «agenții de plată a dobânzilor». Bolojan a respins orice creștere de taxe pentru a finanța cheltuielile publice și a cerut reducerea cheltuielilor. Administrația locală a tăiat deja 10% din cheltuieli, iar sectorul privat nu trebuie împovărat suplimentar.
România trebuie să analizeze creșterea vârstei de pensionare și să identifice alte categorii de cheltuieli care pot fi reduse, a adăugat Bolojan. Contribuția de sănătate pentru pensiile peste 3.000 de lei trebuie să rămână, iar aceste fonduri trebuie să stea în sistemul de sănătate. Ministrul va discuta cu ministrul Educației despre bursele sociale pentru studenți, iar sistemul actual va fi probabil menținut.
Negocierile pentru legea salarizării continuă miercuri, dar timpul este extrem de scurt pentru termenul de 31 august.
Comentarii
Fii primul care comentează.
