Bolojan propune salarii mai mari pentru mai puțini bugetari, dar coaliția îi blochează fuziunile
Ilie Bolojan a declarat miercuri la B1 TV că legea salarizării va aduce creșteri de 10-20% pentru salariile mici din administrație, în timp ce cele mari rămân înghețate. Fondul de salarii crește, iar România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6% la puțin peste 5%. Bolojan preferă mai puțini angajați, mai bine plătiți, dar nu a obținut susținere pentru fuziuni de ministere. Întâlnire la Cotroceni joi pentru susținerea legii, care deblochează 800 milioane euro din PNRR. Bugetul pe 2026 va fi complicat: investițiile scad după ce se termină fondurile europene. Sănătatea consumă bugete record, spitalele mari sunt supraaglomerate, cele mici goale, iar lipsa controlului costurilor la medicamente riscă creșteri nesustenabile.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, la B1 TV, că viitoarea lege a salarizării va aduce creșteri cuprinse între 10% și 20% pentru personalul din sectorul public plătit sub medie, în timp ce salariile considerate prea mari vor rămâne înghețate. Problema: creșterea fondului de salarii presează bugetul, iar Bolojan nu reușește să obțină susținere politică pentru reduceri și fuziuni de instituții.
Noua lege urmărește să corecteze decalajele salariale din administrația publică. Salariile actuale mari nu vor scădea, dar cele mici vor crește treptat pentru a atinge echitatea. Bolojan a precizat că înghețarea salariilor publice devine dificilă după doi ani și că orice guvern viitor se va confrunta cu aceeași provocare.
Înghețarea salariilor nu poate ține la nesfârșit. Creșterea fondului de salarii înseamnă presiune pe buget, iar investițiile publice riscă să scadă. România trebuie să reducă deficitul bugetar cu aproape un punct procentual, de la aproximativ 6% la puțin peste 5% din PIB. Asta înseamnă reducerea costurilor de funcționare ale statului prin tăieri sau fuziuni instituționale.
Bolojan preferă mai puțini angajați, mai bine plătiți. "Mai bine doi bine plătiți decât trei prost plătiți", a declarat premierul. A propus fuziuni de ministere, dar nu a primit susținere politică. Exemplu concret: fuziunile propuse la Ministerul Agriculturii nu au fost implementate. O ordonanță din 2024 pentru fuziuni nu a fost aplicată nici în 2025, nici în 2026. Ministrul Agriculturii nu a adoptat măsurile.
Miercuri au avut loc discuții tehnice privind legea salarizării. Joi este programată o întâlnire la Palatul Cotroceni pentru a obține susținere politică pentru proiect. Adoptarea legii permite României să acceseze 800 de milioane de euro din PNRR. Legea oferă predictibilitate pentru cheltuielile salariale viitoare, ajută la prevenirea deteriorării încrederii investitorilor și atenuează riscul de retrogradare a ratingului țării.
Bugetul pe anul viitor va fi complicat. Investițiile vor scădea după ce se termină finanțarea din PNRR. Investițiile publice actuale se apropie de 8% din PIB, un record datorat fondurilor europene, PNRR-ului și închiderilor de programe. Când aceste surse se epuizează, investițiile scad.
Sistemul de sănătate necesită măsuri de eficiență. Bugetele pentru sănătate au crescut pentru salarii și medicamente, dar spitalele mari sunt supraaglomerate, iar cele mici sunt subocupate. Lipsa controlului costurilor la medicamente riscă creșteri bugetare nesustenabile. Medicamente generice mai ieftine ar putea îmbunătăți accesul pacienților.
Sursă: www.aktual24.ro
Comentarii
Fii primul care comentează.
Grindeanu caută dialog cu PNL după ce Horga exclude orice coaliție cu PSD
Bolojan anunță scăderea deficitului bugetar cu peste 40% în primele cinci luni
Simion și prăbușirea vechii ordini politice. Bolojan, beneficiar al haosului
