Șapte guverne în șapte ani: România repetă instabilitatea politică din toată Europa
România a avut șapte guverne și cinci prim-miniștri din 2019 încoace, dar fenomenul nu este unic în Uniunea Europeană. Bulgaria a organizat opt scrutine în ultimii cinci ani și a schimbat opt șefi de executiv de la 2021. Austria a trecut prin zece cancelari în tot atâția ani, iar Franța a avut șapte prim-miniștri în nouă ani, deși președintele Macron rămâne la Élysée. Regatul Unit a înregistrat șase premieri de la referendumul Brexit din 2016, niciunul neservind mai mult de patru ani. Germania, condusă 16 ani de Angela Merkel, are acum un cancelar cu rating sub 25%, în timp ce AfD atinge 30% în sondaje. Partidele suveraniste au crescut în toată Uniunea, iar coaliții majoritare stabile devin din ce în ce mai greu de format.
România a avut șapte guverne și cinci prim-miniștri diferiți din 2019 până astăzi, dar criza politică internă reflectă o tendință mai largă în Uniunea Europeană: instabilitatea executivelor și creșterea partidelor suveraniste care complică formarea majorităților.
Între 2019 și 2021, România a trecut prin trei guverne, două conduse de Ludovic Orban și unul de Florin Cîțu. Coaliția PSD-PNL, formată în 2021, a produs alte patru executivuri: Ciucă, Ciolacu 1, Ciolacu 2 și Bolojan. AUR, partid suveranist, a devenit a doua forță politică din țară după alegerile din 2024, în condițiile în care partidele mainstream se chinuie să formeze guverne viabile.
Bulgaria a organizat opt alegeri în ultimii cinci ani și a schimbat opt prim-miniștri de la 2021 încoace. Parlamentul fragmentat face imposibilă constituirea unei majorități stabile.
Regatul Unit, după referendumul Brexit din 2016, nu a mai avut niciun premier care să servească mai mult de patru ani. Theresa May și Boris Johnson au stat fiecare câte trei ani la Downing Street. Au urmat alți patru șefi de guvern, inclusiv Liz Truss, care a demisionat după doar 50 de zile, un record negativ pentru o democrație obișnuită cu mandate lungi.
Franța a avut șapte prim-miniștri în nouă ani, toți dependenți de deciziile președintelui Emmanuel Macron. Macron nu dispune de majoritate în Adunarea Națională, iar partidele suveraniste, Frontul Național al lui Marine Le Pen și Franța Nesupusă a lui Jean-Luc Mélenchon, conduc sondajele pentru prezidențialele din 2027. Aceste formațiuni blochează orice încercare de coaliție majoritară în jurul centrului.
Austria a schimbat zece cancelari în zece ani. Reinhold Mitterlehner a stat în funcție opt zile, Hartwig Löger șase. Partidul Popular Austriac (ÖVP) a rămas la guvernare timp de nouă ani, dar a fost nevoit să formeze coaliții succesive pentru a se menține.
Olanda a schimbat doi prim-miniștri în ultimii doi ani și funcționează acum cu un guvern minoritar. Partidul suveranist PVV a crescut în parlament, a intrat scurt timp în coaliție, apoi a trecut în opoziție.
Germania, condusă 16 ani de Angela Merkel, traversează propria criză. Olaf Scholz a stat la cancelarie trei ani. Friedrich Merz conduce de peste un an, dar ratingul său a scăzut sub 25%. AfD, partid suveranist, atinge 30% în sondaje, în timp ce SPD a coborât la 12%, iar CDU/CSU stagnează între 20 și 22%. Partidele tradiționale ar putea fi nevoite să negocieze cu AfD pentru a forma un executiv funcțional.
Sursă: monitoruldesalaj.ro
Comentarii
Fii primul care comentează.
Deficitul bugetar al României s-a redus cu 44% în primele cinci luni ale anului
Europa sub asaltul războiului din umbră: cum răspunde continentul la agresiunea sistemică a Rusiei
Când Kievul își face dreptate singur: structura de elită care vânează criminali de război ruși oriunde în lume
