Radu Miruță a anunțat la summitul NATO de la Ankara, din 7 iulie 2026, schimbări majore în strategia de producție militară a României. Țara a repornit fabricarea de armament, iar noile contracte obligă furnizorii să producă pe teritoriul național. Această cerință, ignorată decenii la rând, devine acum pilon al politicii de apărare românești.

Ministrul a declarat că "în contractele semnate anul acesta am introdus o condiție necesară", arătând revenirea la fabricația internă. Măsura face parte dintr-o strategie mai largă de relansare a industriei de apărare, văzută atât ca investiție economică, cât și ca prioritate de securitate națională. Un semnal puternic.

Angajamentul României de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare confirmă poziția sa de partener credibil în NATO. Inițiativa a fost bine primită de aliați, care recunosc importanța tehnologiei militare moderne și a lanțurilor de aprovizionare rezistente. Capacitatea de a produce rapid echipament militar este necesară pentru pregătirea operațională a alianței. Fără ea, vulnerabilitățile cresc exponențial în contextul geopolitic actual marcat de instabilitate.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, și-a exprimat sprijinul pentru direcția aleasă de București. Recunoaște necesitatea consolidării cooperării industriale în domeniul apărării.

Forumul recent al industriei de apărare NATO, desfășurat la Ankara, s-a concentrat pe dezvoltarea programelor comune de achiziții și extinderea capacităților de producție. Aceste eforturi vizează întărirea NATO prin creșterea producției, inovare și capacitate de livrare. Ambițiile României de a deveni actor principal în noua arhitectură industrială de apărare sunt clare. Transformând industria militară într-un pilon al securității naționale, țara urmărește să contribuie la obiectivele strategice ale NATO.