Este Generația Z prima generație care nu își depășește părinții?
Efectul Flynn—creșterea scorurilor de IQ de-a lungul generațiilor—pare să se fi oprit sau inversat în națiunile dezvoltate. Problema nu este inteligența, ci obiceiurile cognitive: externalizarea memoriei, calculului și lecturii profunde către dispozitive poate slăbi concentrarea, memoria de lucru și gândirea analitică la Generația Z.
Niciodată în istorie oamenii nu au avut acces la atât de multă informație. Și totuși, specialiștii observă un fenomen neașteptat: în tot mai multe țări, progresul cognitiv care a caracterizat generațiile anterioare pare să se fi oprit. Ce s-a schimbat?
Timp de aproape un secol, cercetătorii au observat un fenomen interesant: fiecare generație obținea, în medie, rezultate mai bune la testele de inteligență decât cea precedentă. Acest fenomen a fost numit efectul Flynn și era explicat prin accesul mai bun la educație, alimentație, servicii medicale și informație.
Astăzi însă, tot mai multe studii ridică un semn de întrebare. În numeroase țări dezvoltate, acest progres pare să se fi oprit, iar în unele cazuri chiar să se inverseze.
Nu putem spune că tinerii din Generația Z sunt mai puțin inteligenți. Ar fi nedrept și incorect. Ei sunt remarcabili în multe privințe: se adaptează rapid la tehnologie, găsesc informații în câteva secunde și folosesc instrumente digitale cu o naturalețe impresionantă.
Problema nu este inteligența, ci modul în care o folosim. Creierul funcționează asemenea unui mușchi. Se dezvoltă atunci când este provocat să gândească, să memoreze, să analizeze și să rezolve probleme. Astăzi însă, multe dintre aceste procese au fost preluate de telefoane, motoare de căutare și, mai nou, de inteligența artificială.
De ce să memorezi, dacă poți căuta? De ce să calculezi, dacă telefonul o face instant? De ce să citești o carte întreagă, dacă poți urmări un rezumat de un minut?
Fără să ne dăm seama, exersăm tot mai puțin acele funcții care dezvoltă gândirea profundă. Specialiștii observă o scădere a capacității de concentrare, dificultăți în menținerea atenției, o memorie de lucru mai slabă și o tendință de a procesa informația superficial, în loc să o înțelegem în profunzime.
Nu tehnologia este vinovată. Ea este unul dintre cele mai extraordinare instrumente create de om. Problema apare atunci când tehnologia începe să gândească în locul nostru.
Un calculator poate oferi răspunsul corect. Dar nu poate înlocui curiozitatea, efortul intelectual sau bucuria de a descoperi singur o idee.
Poate că adevărata provocare a Generației Z nu este lipsa inteligenței, ci lupta pentru a-și păstra atenția într-o lume care concurează permanent pentru fiecare secundă din ea.
Drept părinți și profesori, poate că nu ar trebui să ne întrebăm dacă această generație este mai inteligentă sau mai puțin inteligentă. Poate ar trebui să ne întrebăm cum îi ajutăm pe copii să își folosească inteligența într-o lume în care răspunsurile sunt la un clic distanță, dar gândirea profundă devine tot mai rară.
În fond, poate că adevărata întrebare nu este dacă Generația Z își depășește sau nu părinții. Ci dacă noi, ca societate, le oferim condițiile pentru a-și valorifica pe deplin potențialul. Pentru că inteligența nu înseamnă doar ceea ce știm. Înseamnă și capacitatea de a pune întrebări, de a reflecta, de a înțelege și de a crea.
Iar poate cea mai potrivită descriere a vremurilor pe care le trăim este aceasta:
Generația care știe totul... dar mai are timp să gândească?
Comentarii
Fii primul care comentează.
