Angajatorii din România vor primi amenzi de până la 30.000 de lei dacă nu divulgă criteriile salariale, conform unei directive europene carea intrat în vigoare la 7 iunie 2026. Directiva obligă companiile să publice standarde clare de remunerare și să explice diferențele de salarizare între angajați în funcții comparabile.

Firmele care nu respectă regulile riscă inspecții de muncă, acțiuni în instanță și despăgubiri mai mari, pe lângă sancțiunile financiare, potrivit prevederilor de aplicare ale directivei.

Angajații primesc dreptul să ceară informații despre salariile colegilor din posturi similare. Companiile pot justifica în continuare diferențele de salarizare prin criterii obiective precum experiența, responsabilitățile, rezultatele la evaluări și calificările profesionale. Un consultant a precizat că transparența în sine ridică mai puține probleme decât construirea unor sisteme de justificare solide pentru disparitățile de remunerare.

Directiva urmărește reducerea diferențelor salariale în Uniunea Europeană prin obligarea angajatorilor să documenteze și să explice deciziile de compensare. România se alătură celor 27 de state membre care implementează măsura, adoptată de Parlamentul European în 2023.

Consultanții de resurse umane recomandă companiilor să înceapă audituri salariale interne acum. Firmele ar trebui să cartografieze grilele de salarizare actuale, să identifice decalajele nejustificate și să stabilească proceduri scrise pentru stabilirea compensațiilor înainte de termenul din 2026.

Compaiile care operează în mai multe țări europene se confruntă cu dificultatea suplimentară de a armoniza politicile salariale între jurisdicții cu tradiții de muncă și structuri de costuri diferite. Directiva stabilește standarde minime, dar permite statelor membre să impună cerințe mai stricte.

Pensia medie în România scade cu 0,8% în primul trimestru

Reguli noi schimbă admiterea în liceele tehnologice din România

Legislația muncii din România va incorpora directiva prin amendamente care urmează să fie adoptate de parlament la începutul lui 2026. Ministerul Muncii nu a publicat încă un proiect de lege sau linii directoare detaliate de aplicare.

Asociațiile patronale au ridicat îngrijorări legate de sarcina administrativă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Un grup industrial a estimat că costurile de conformare ar putea ajunge la câteva mii de euro per companie pentru auditurile inițiale și dezvoltarea politicilor.

Comisia Europeană a conceput directiva ca răspuns la diferențele salariale persistente între femei și bărbați, care se ridică în medie la 13 la sută în Uniunea Europeană. Diferența salarială oficială de gen din România se situează la 3,6 la sută, printre cele mai scăzute din bloc, deși economiștii observă că acest lucru reflectă parțial structuri salariale comprimate în statele membre cu venituri mai mici.

Inspectorii de muncă vor primi autoritatea de a solicita date salariale detaliate în timpul controalelor la locul de muncă. Companiile trebuie să răspundă în 30 de zile sau riscă penalități crescânde.

Angajații care consideră că se confruntă cu discriminare salarială nejustificată pot depune plângeri la autoritățile de muncă sau pot iniția acțiuni civile. Directiva transferă sarcina probei către angajatori, care trebuie să demonstreze că diferențele salariale contestate se bazează pe factori legitimi și obiectivi.

Experții juridici anticipează un val de litigii în primii ani ai directivei, pe măsură ce instanțele stabilesc precedente pentru justificări acceptabile. Jurisprudența din țările care au adoptat măsuri similare mai devreme sugerează că diferențele salariale bazate pe performanță rezistă mai ușor la verificare decât cele legate de abilitățile de negociere sau data angajării.